luni, 28 septembrie 2009

Braila de altadata



Braila este orasul in care m-am nascut si am crescut. Dar nu m-am uitat deloc imprejur cu atentie. A trebuit sa rasfoiesc un album al muzeului de istorie ca sa-mi dau seama ce vechi sunt cladirile din centru si ce pacat ca nu sunt renovate si puse in valoare.
Aveti mai jos cateva imagini cu orasul vechi culese de pe diferite carti postale. Enjoy :)





vineri, 25 septembrie 2009

Vianden, Luxembourg

Dupa o vizita in capitala Marelui Ducat de Luxembourg am hotarat sa mai vedem un satuc vestit in toata Europa pestru castelul sau medieval, Vianden.
Dupa 60 de km de mers cu suv-ul nostru inchiriat, Fiat Panda, am ajuns.
In septembrie Vianden este crutat multimea de turisti, stradutele ingrijit pavate si muscatele de la absolut toate casele dau un aer de poveste.
In zilele de vara, principala strada este intesata de germani, belgieni si francezi care incearca sa scape de arsita citadina la adapostul cafenelelor si berariilor de pe malul raului Our.
Castelul e exact ca in basme, refacut fidel dupa contructia originala din secolele 11-14, amintindu-ti de povestile cu printese sau turniruri.






miercuri, 23 septembrie 2009

La ville de Metz


Intr-o dupa amiaza insorita de septembrie am ajuns in Metz. Trenul ne-a adus din Nancy pe la ora 3 dupa amiaza, suficient pentru cateva ore de relaxare pe malul raului Mosselle.
Orasul este capitala regiunii Lorraine de la mijlocul sec 20, pana atunci fusese Nancy.
Orasul a fost succesiv cand german cand francez.
Sub imperiul german din 1871, a fost returnat Frantei dupa tratatul de la Versailles de la sfarsitul primului razboi mondial ca apoi, in cel 1940 sa fie iar anexat Germaniei si dat inapoi Frantei la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.
Urmarim indicatoarele cu centre-ville si ajungem pe o lunga strada comerciala, pietonala si foarte plina. Metz-ul e printre primele orase pietonale, animat de peste 2000 de magazine si restaurante. Bugetul insa era pe terminate si n-am putut sa ma abat prea mult de la vizitele turisitice. Mai departe ajungem la Catedrala Saint-Étienne - in inima orasului, in Place d'Armes. Este a treia catedrala ca inaltime din Franta; vitraliile sale in stil Gothic si Renascentist sunt recunoscute printre cele mai frumoase din tara.
Vizita este gratuita.
Trecem de catedrala si ne indreptam spre Mosselle. In septembrie inca te impresioneaza florile. Spre Moyen pont vedem in dreapta St-Pierre-aux-Nonnains , cea mai veche biserica franceza care a functionat ca si manastire pentru o mie de ani.
Le Moyen pont - e de fapt numit podul mortilor, caci spitalul Saint-Nicolas vindea cea mai buna haina a celor care mureau pentru a finanta podul. Privelistea este uluitoare, mai ales ca multe lebede vin curioase si nerabdatoare sa le dai ceva bun.
Dupa 3 ore de promenada am fugit sa prindem trenul spre Germania.
Metz-ul e un real festin de imagini. Nu trebuie sa-l ratati :)

marți, 22 septembrie 2009

Vacanta lui Rachel



De obicei nu cumpar carti din colectia Chic. Nu stiu de ce dar nu ma atrag.
Insa povestea scrisa de Marian Keyes descrisa succint pe coperta m-a facut sa o cumpar si sa ma felicit in final.
Vacanta lui Rachel nu e o carte despre plaje sau locuri exotice, nici despre masaj, sauna ori alte preocupari de destindere.
Este vorba despre o tanara cu o viata haotica, care in urma unei supradoze ajunge la spital si apoi la insistenta (a se citi obligatia) parintilor - la un centru de dezintoxicare. Insa povestea e scrisa cu mult umor, ceea ce face ca drama traita de protagonista sa fie mai usor de digerat.
Din fericire se termina cu happyend, un pic cam teatral dar suficient cat sa te lase cu impresia ca au trait fericiti pana la adanci batraneti. Cartea e mare si grea, cu descrieri suficiente incat sa intelegi si sa te bucuri de personaje si trairile lor, cu multe scene funny din viata de zi cu zi.
O carte pe care o poti lua in vacanta - una adevarata :)

vineri, 4 septembrie 2009

Inainte de a pleca in vacanta



Cred ca toata lumea mai uita cate ceva cand pleaca in concediu.

Toti uitam.



Asta e o lista universal valabila :)



  • geaca de ploaie
  • umbrela
  • incaltaminte (sandale/pantofi/bocanci)
  • tricouri/plovere/fuste/rochii/pantaloni etc (la fiecare ce se potriveste dar si in fuctie de sezon)
  • portfard: sampon, gel de dus, gel de ras, periute de dinti, pasta de dinti, deodorant, parfum (la fete e mai complicat - crema de fata, demachiant, fond de ten, etc etc)
  • medicamente
  • haine de dormit
  • papuci
  • prosoape (daca stiti ca unde va duceti exista, atunci nu e cazul)
  • lengerie
  • sosete
  • incarcator pt telefon
  • incarcator pt acumulatori - aparat foto
  • trusa de unghii
  • trusa de cusut
  • uscator de par
  • carti pt citit- daca e cazul
  • carti de joc - daca e cazul
Poate am uitat si eu cate ceva, feel free sa adaugati :)

joi, 3 septembrie 2009

Nu te misca


"Intr-o zi ploioasa de toamna, o adolescenta care are un grav accident de circulatie ajunge, in coma, exact in spitalul la care lucreaza tatal ei, Timoteo. Renumit chirurg, acesta isi asista fiica in momentele premergatoare si in timpul operatiei pe creier la care este supusa. Teribila incercare devine pretextul unei lungi spovedanii. Timoteo ii spune fiicei sale, de fapt isi spune lui insusi, povestea unei iubiri pe care o traise cu multi ani inainte.Romanul Nu te misca a fost ecranizat de regizorul Sergio Castellitto, cu Penelope Cruz si Sergio Castellitto in rolurile principale. "

Aceasta e descrierea unei carti care m-a marcat. Am cumparat-o din curiozitate insa am citit-o pe nerasuflate.


Un tata care isi destainuie viata fiicei sale intrate in coma in urma unui accident de scooter.

Un sot care a trait cu pasiune o iubire cu altcineva decat sotia lui.

O carte care te scutura de umeri de fiecare data cand ii intorci o pagina.

O poveste care te face sa plangi, sa deplangi, sa urasti, sa iubesti o data cu personajul principal.

O carte pe care nu poti s-o uiti.


San Marino

Republica San Marino sau - Serenissima Repubblica di San Marino - este cea mai veche republica din lume, fondata in septembrie 301 si una dintre cele mai mici ca intindere dupa Vatican si Monaco.
Are numai 60 de km patrati, o populatie in jur de 30 de mii de locuitori insa un numar de vizitatori anuali de peste 3 milioane. Frumos, nu? Industria turismului e cea mai mare din aceasta tara, cu un aport de 50% la economia tarii, iar a doua este industria timbrelor si cartilor postale.

marți, 1 septembrie 2009

Jacques-Joseph James Tissot

Jacques-Joseph James Tissot (15 octombrie 1836 - 8 august 1902), pictor francez, desenator, afisist.S-a nascut si a crescut in Nantes, oras-port care ii va inspira multe dintre lucrarile sale. Se muta la Paris in 1856, fiind elevul lui Louis Lamothe si Hippolyte Flandrin si decoperind mai tarziu Impresionismul. Isi face debutul in cadrul

Salonului oficial in 1859 si continua sa expuna acolo, cu deosebit succes, pana in 1871, cand pleaca la Londra. A luat aceasta decizie dupa zdrobitoarea infrangere a Frantei in razboiul Franco-Prusac, dar nu a fost cea mai inspirata hotarare, pentru ca dificultatile financiare nu au intarziat sa apara. Se adapteaza rapid si incepe sa picteze tablouri "la moda", foarte apreciate de nobilimea londoneza, infatisand scene din societate engleza si mai ales evenimente sociale si mondene, dar care au fost desfiintate de critica vremii. Primele sale compozitii sunt marcate de obsesia romantica pentru Evul Mediu, in timp ce un tablou precum "Intalnirea dintre Faust si Margareta" demonstreaza influenta pictorului belgian Henri Leys. Incepand din 1864 - 1865 Tissot a abandonat astfel de tendinte in favoarea unor subiecte contemporane, adesea tratate intr-o maniera plina de umor. Este interesat si de arta orientala, dar mai ales de pictura istorica, incercand sa recreeze in tablourile sale atmosfera secolului XVIII. Succesul inregistrat de Tissot la Londra, fie si cu lucrari "comerciale" a starnit invidia altor artisti impresionisti din Franta, unde era considerat in cel mai bun caz un pictor neinsemnat. Daca la Londra criticii au considerat lucrarile sale tributare modei, in Franta reactiile au fost mult mai dure, si greu de inteles astazi, pictorul fiind acuzat ca tablourile sale sunt simple fotografii pictate, lipsite de simt estetic si in consecinta vulgare. Chiar daca Tissot demonstra o mare indemanare tehnica, tablourile realizate la Londra sunt marcate de stilul rapid in care era nevoit sa lucreze. Dar chiar si asa, calitatea lor artistica era greu de egalat de artistii englezi, care il priveau ca pe un rival cu o reputatie nemeritata. Viata artistului, lipsita pana in 1876 de evenimente deosebite, se schimba radical in 1876, cand acesta o cunoaste pe Kathleen Newton, o tanara si atragatoare admiratoare, proaspat divortata dupa un imens scandal, in care adulterul jucase rolul central. Respinsa de societatea engleza, Kathleen a inceput o relatie cu pictorul francez, mutandu-se in casa acestuia din Londra. Daca pana atunci Tissot fusese nelipsit de la evenimentele mondene, unde aparea mereu elegant si plin de spirit, artistul a fost nevoit sa renunte la toate acestea si sa iasa din cercurile aristocratice, pentru ca noua sa iubire nu ar fi putut fi acceptata de acestea. Chiar daca aceasta a dus la renuntarea la unii protectori si la limitarea comenzilor, cuplul si-a pastrat totusi pritenii din lumea artistica, iar Kathleen a devenit muza lui Tissot, aparand in numeroase dintre tablourile acestuia. Amintindu-si de Nantes, Tissot a pictat si numeroase imagini ale Portului Londrei si ale Tamisei, intr-o atmosfera greu de gasit in celelalte lucrari ale sale. Din pacate aceasta perioada de fericire ia sfarsit in chip tragic in 1882, cand Kathleen moare la doar 28 de ani de tuberculoza. Tissot nu isi va mai reveni niciodata dupa aceasta tragediei, parasind Londra si intorcandu-se la Paris peste doar o saptamana. Nu a mai avut nici o alta relatie cu vreo femeie. La inceput a realizat scene de gen si diverse comenzi la Paris, renuntand in scurt timp, iar pentru tot restul vietii va realiza exclusiv pictura religioasa. Calatoreste de doua ori in Orientul Mijlociu pentru a descoperi noi surse de inspiratie pentru lucrarile de gen. In ultima parte a vietii este interesat de spiritism, in voga in epoca, incercand sa contacteze spiritul iubitei sale trecute in nefiinta. Moare la Buillon pe 8 august 1902, iar la scurt timp dupa aceea lucrarile sale revin in actualitate. Mai ales de la sfarsitul secolului trecut tablourile semnate Tissot au fost foarte cautate de colectionarii japonezi si americani, marcand revenirea artistului pe piata de arta.